HERALD HYDROBIOLOGY

Ученые труды А.И.Набережного

Cypridopsis vidua

Cypridopsis vidua (O. F. Müller, 1776)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Podocopida
Podocopide

Aspectul exterior.
Corpul acoperit cu о crustă bivalvă, care îl apără de deteriorări mecanice şi adesea îl salvează de pieire. Crusta este compusă din două plăci: externă — dură, impregnată cu săruri de calciu, şi internă — moale, chitinoasă. Forma: oval-prelungită, bombată dorsal, concavă ventral. Culoarea galbenă cu trei dungi transversale verzi pe partea dorsală. Pe suprafaţa valvelor multe pete întunecate şi numeroşi peri senzitivi. Antenulele cu peri înotători lungi şi penaţi. Antenele poartă gheare. Cu ajutorul acestora se deplasează destul de repede pe fundul apelor, formează galerii, trece în stratul superficial, urcă pe plante.
Răspândirea.
În Republica Moldova se întâlneşte în lacul refrigerent Cuciurgan, lacurile de acumulare Dubăsari, Ghidighici, în flv. Nistru, r. Prut, în bălţi etc. Peste hotarele ţării este semnalat în ecosistemele continentale ale Europei, Siberiei de Vest, Americii.
Habitatul.
Preferă ape stătătoare şi lin curgatoare. Specie bentonică, se ţine pe fundul mâlos şi dur, acoperit cu substanţe organice. Găsit la adâncimi de până la 3 m.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Specie euritermă, eurihalină, întâlnită în ecosistemele acvatice cu temperatura de la 8 până la 26°C şi pH 7-9. Se reproduce prin partenogeneză, masculii nu sunt identificaţi, lipsesc. Ouăle partenogenetice sunt acoperite cu membrană subţire, superficial impregnată cu carbonat de calciu. Embriogeneza durează 4-8 zile. Dezvoltarea postembrionară este în funcţie directă de condiţiile mediului ambiant, în primul rând de temperatura apei. Primele stadii de dezvoltare larva le trece într-o zi, următoarele într-un timp mai îndelungat: 14-42 de zile. În perioada de reproducere femela depune circa 80 de ouă în rate de câte 8-12. Modul de nutriţie variat. În temei — filtrator activ, foarte lacom, vorace, se hrăneşte incontinuu cu bacterii, alge, protozoare, ciuperci acvatice, rade de pe pietre şi plante hrana dură, compusă din macrofite proaspete ori semiputrede, resturi de animale, înghite şi ouă de helminţi din materiile fecale ale păsărilor şi animalelor acvatice. Se întâlneşte de-a lungul anului întreg, mai intensiv se dezvoltă în iunie-august.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Intră în raţia nutritivă a peştilor, în special a guvizilor şi puietului altor specii. Joacă un rol important ca sanitar al apelor. Are şi rol negativ, fiind gazdă intermediară a unor helminţi.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
Specie des întâlnită în obiectivele acvatice, în număr de 3-5 mii ex./m². Asigurarea insuficientă a necesităţilor trofice, poluarea habitatelor cu ape reziduale influenţează negativ efectivul speciei.

Fişă biologică

Denumirea speciei Cypridopsis vidua
Dimensiuni, masă corporală

0,65-0,70 mm; 0,3-0,5 mg

Nutriţie Microorganisme, macrofite, resturi de animale
Maturitate sexuală

La 1,5-2,0 luni

Perioada de reproducere

Aprilie-septembrie

Prolificitate Până la 80 de ouă
Durata vieţii

4-5 luni

Efectiv şi tendinţe

Specie cu efectiv redus

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Март 19, 2010 Posted by | Podocopida | , , | 2 комментария

Ergasilus sieboldi

Ergasilus sieboldi (Nordmann, 1832)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Copepoda
Copepode

Aspectul exterior.
Forma corpului ciclopoidă, mai lată în partea anterioară, îngustată spre capătul posterior. Primul segment al toracelui concrescut cu cefalonul. Perechea de antenule relativ scurtă, cu peri senzitivi. Antenele II sunt mari, puternice, la capătul distal cu о gheară ascuţită ca sabia (adaptare la viaţa parazitară) cu funcţie de fixare pe gazdă. Ultimul articol al antenei II mai lung decât gheara (în raport de 3:2). Maxilipedele la femele lipsesc. Primele 4 perechi de toracopode biramate, fiecare dintre ele cu 3 articole. Perechea V cu aspect de supliment uniarticulat, are 2 peri la vârf şi unul la bază. Abdomenul femelei cu 3 segmente, la mascul 4 segmente. Pe partea ventrală a tagmei abdominale are rânduri de spinimici. Sacii ovigeri lungi cu câteva rânduri longitudinale de ouă.
Răspândirea.
În Republica Moldova se întâlneşte la diverse specii de peşti (crap, caras, biban, şalău, morunaş, lin etc.) din apele naturale, lacurile de acumulare, îndeosebi în gospodăriile piscicole. Peste hotarele republicii este semnalat în bazinele mariior: Baltică, Neagră, Azov, Caspică, Aral, în lacul Baikal, în râurile Siberiei.
Habitatul.
Parazitează exclusiv femela, care se localizează pe branhiile peştelui, se hrăneşte cu ţesutul şi cu sângele gazdei.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Putere de înmulţire apreciabilă. Fiecare sac oviger contine 100-110 ouă. Sacii ovigeri se formează din aprilie până în septembrie. Numărul de generaţii depinde de temperatura apei: în condiţii optime, timp de 3 săptămâni se dezvoltă 2 generaţii de larve. Durata de viaţă a femelei — aproape un an. Masculii trăiesc în арă timp de 12 zile, curând după copulare pier. Specie patogenă care provoacă dereglări în ritmul de creştere al efectivului piscicol.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Provoacă boala numită ergaziloza. Distrugând epiteliul lamelor branhiale, crustaceul cauzează daune considerabile peştilor. Intensivitatea şi extensivitatea ridicată a invaziei poate determina diminuarea puterii de creştere a peştilor, a căror masă scade de aproximativ 2 ori.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
În gospodăriile de crapicultură parazitul pătrunde cu peştii sălbatici infestaţi, larvele parazitului nimeresc cu ара de alimentare. Dezvoltarea excesivă în heleşteie a crustaceului provoacă epizootii la peştii de toate vârstele. Pentru a limita numărul parazitului, în heleşteie se recomandă să se aplice soluţie de neguvon în concentraţie de 2 g/m³.

Fişă biologică

Denumirea speciei Ergasilus sieboldi
Dimensiuni, masă corporală

Lungimea femelei 1,0-1,5 mm

Nutriţie Ţesutul, sângele peştilor
Maturitate sexuală

În 6-7 zile de la fixarea pe peşte

Perioada de reproducere

Aprilie-noiembrie

Prolificitate 200-250 de ouă
Durata vieţii

1 an

Efectiv şi tendinţe

Într-un an produce cca 1 mil. de urmaşi

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Март 17, 2010 Posted by | Copepoda | , , | Оставьте комментарий

Eudiaptomus gracilis

Eudiaptomus gracilis (Sars, 1863)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Copepoda
Copepode

Aspectul exterior.
Corpul simetric, cefalotoracele se subţiază până la ultimul segment. Rostru scurt. Unghiurile posterioare ale ultimului segment toracic, la amândouă sexele, în formă de aripă, la vârf cu dinţi senzoriali mari, conici. Segmentul genital lung şi puţin lăţit în partea anterioară. Furca este scurtă, lăţită în partea posterioară. Antenulele foarte lungi, tree mult de perii furcali. Piciorul V cu spinul senzorial al primului segment bazal foarte puternic. Ultimul articol al exopoditului este drept, lung şi îngust. Endopoditul biarticulat lung, înarmat cu о coroana de peri fini şi doi spini scurţi. Femela formează un sac oviger. Masculul se deosebeşte de femelă printr-un cefalotorace mai subţiat posterior. Abdomenul cilindric, antenulele asimetrice cu prezenţa unei gheare presensibile. Culoarea segmentelor cefalotoracice albastră.
Răspândirea.
În Republica Moldova populează flv. Nistru, r.Prut, lacul Cahul, lacurile de acumulare Dubăsari, Cuciurgan, Costeşti-Stânca, lacurile din luncile Nistrului, Prutului, heleşteie piscicole. Este larg răspândit în toata Europa.
Habitatul. Specie planctonică, preferă zonele pelagice ale lacurilor naturale şi de acumulare, identificată în mlaştini turboase, în fântâni şi în heleşteie piscicole.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Specie euritermă, policiclică, beta-mezosaprobă. Rezistă la variaţii mari de temperatură. Starea depresivă începe la temperaturi de peste 35°C. În Republica Moldova se întâlneşte din aprilie-mai până în noiembrie. În lacurile mari cu temperaturi joase în timpul iernii, coboară în straturile mai adânci. Primăvara, odată cu ridicarea temperaturii apei, se urcă la suprafaţă. Perioada de maximă dezvoltare, de regulă, coincide cu ridicarea temperaturii apei până la 18-22°C. Filtrator tipic. În timpul sezonului de vară în raţia speciei domină diatomee, alge verzi şi detritus fin. Rolul bacteriilor neînsemnat. Durata vieţii până la 4 luni. Stadiul nauplian durează 10-11 zile, cel de copepodit 31 -32 de zile, al maturităţii sexuale 1,5-1,8 luni. Ouăle în sacii ovigeri la temperaturi sub 6°C în general nu embrionează. La 10°C se maturizează timp de 5-6 zile, la 15°C — în 4-5 zile, iar la 27°C timp de о zi. Numărul ouălor în sacul oviger variază in funcţie de temperatura apei. Mai frecvent, se formează 8 ouă. Intensitatea cea mai mare a reproducerii revine pe lunile martie-aprilie până în mai. Timp de о lună femela formează 4 saci ovigeri. În condiţiile unui mediu cu pH sub 6,2 şi oxigen sub 0,6 mg/l specia dispare.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Constituie un element trofic cu rol important în menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemelor acvatice.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
Cele mai înalte valori numerice ale speciei în heleşteiele piscicole din republică au fost înregistrate în luna iulie (202 mii ex./m³). }n lacul de acumulare Dubăsari densitatea numerică nu depăseşte 33 mii ex./m³. În anii secetoşi, ea scade până la 1,5-2,0 mii ex./m³. Diminuarea efectivului poate fi cauzată de poluarea habitatelor principale.

Fişă biologică

Denumirea speciei Eudiaptomus gracilis
Dimensiuni, masă corporală

Masculul 1,2-1,4 mm, 0,040 mg; femela 1,6-1,7 mm, 0,070 mg

Nutriţie Alqe verzi, diatomee, detritus fin
Maturitate sexuală

41-43 de zile

Perioada de reproducere

Aprilie-octombrie

Prolificitate Până la 100 de ouă
Durata vieţii

Până Ia4 luni

Efectiv şi tendinţe

Formează populaţii numeroase

 

 

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Март 16, 2010 Posted by | Copepoda | , , | Оставьте комментарий