HERALD HYDROBIOLOGY

Ученые труды А.И.Набережного

Ergasilus sieboldi

Ergasilus sieboldi (Nordmann, 1832)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Copepoda
Copepode

Aspectul exterior.
Forma corpului ciclopoidă, mai lată în partea anterioară, îngustată spre capătul posterior. Primul segment al toracelui concrescut cu cefalonul. Perechea de antenule relativ scurtă, cu peri senzitivi. Antenele II sunt mari, puternice, la capătul distal cu о gheară ascuţită ca sabia (adaptare la viaţa parazitară) cu funcţie de fixare pe gazdă. Ultimul articol al antenei II mai lung decât gheara (în raport de 3:2). Maxilipedele la femele lipsesc. Primele 4 perechi de toracopode biramate, fiecare dintre ele cu 3 articole. Perechea V cu aspect de supliment uniarticulat, are 2 peri la vârf şi unul la bază. Abdomenul femelei cu 3 segmente, la mascul 4 segmente. Pe partea ventrală a tagmei abdominale are rânduri de spinimici. Sacii ovigeri lungi cu câteva rânduri longitudinale de ouă.
Răspândirea.
În Republica Moldova se întâlneşte la diverse specii de peşti (crap, caras, biban, şalău, morunaş, lin etc.) din apele naturale, lacurile de acumulare, îndeosebi în gospodăriile piscicole. Peste hotarele republicii este semnalat în bazinele mariior: Baltică, Neagră, Azov, Caspică, Aral, în lacul Baikal, în râurile Siberiei.
Habitatul.
Parazitează exclusiv femela, care se localizează pe branhiile peştelui, se hrăneşte cu ţesutul şi cu sângele gazdei.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Putere de înmulţire apreciabilă. Fiecare sac oviger contine 100-110 ouă. Sacii ovigeri se formează din aprilie până în septembrie. Numărul de generaţii depinde de temperatura apei: în condiţii optime, timp de 3 săptămâni se dezvoltă 2 generaţii de larve. Durata de viaţă a femelei — aproape un an. Masculii trăiesc în арă timp de 12 zile, curând după copulare pier. Specie patogenă care provoacă dereglări în ritmul de creştere al efectivului piscicol.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Provoacă boala numită ergaziloza. Distrugând epiteliul lamelor branhiale, crustaceul cauzează daune considerabile peştilor. Intensivitatea şi extensivitatea ridicată a invaziei poate determina diminuarea puterii de creştere a peştilor, a căror masă scade de aproximativ 2 ori.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
În gospodăriile de crapicultură parazitul pătrunde cu peştii sălbatici infestaţi, larvele parazitului nimeresc cu ара de alimentare. Dezvoltarea excesivă în heleşteie a crustaceului provoacă epizootii la peştii de toate vârstele. Pentru a limita numărul parazitului, în heleşteie se recomandă să se aplice soluţie de neguvon în concentraţie de 2 g/m³.

Fişă biologică

Denumirea speciei Ergasilus sieboldi
Dimensiuni, masă corporală

Lungimea femelei 1,0-1,5 mm

Nutriţie Ţesutul, sângele peştilor
Maturitate sexuală

În 6-7 zile de la fixarea pe peşte

Perioada de reproducere

Aprilie-noiembrie

Prolificitate 200-250 de ouă
Durata vieţii

1 an

Efectiv şi tendinţe

Într-un an produce cca 1 mil. de urmaşi

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Реклама

Март 17, 2010 Posted by | Copepoda | , , | Оставьте комментарий

Eudiaptomus gracilis

Eudiaptomus gracilis (Sars, 1863)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Copepoda
Copepode

Aspectul exterior.
Corpul simetric, cefalotoracele se subţiază până la ultimul segment. Rostru scurt. Unghiurile posterioare ale ultimului segment toracic, la amândouă sexele, în formă de aripă, la vârf cu dinţi senzoriali mari, conici. Segmentul genital lung şi puţin lăţit în partea anterioară. Furca este scurtă, lăţită în partea posterioară. Antenulele foarte lungi, tree mult de perii furcali. Piciorul V cu spinul senzorial al primului segment bazal foarte puternic. Ultimul articol al exopoditului este drept, lung şi îngust. Endopoditul biarticulat lung, înarmat cu о coroana de peri fini şi doi spini scurţi. Femela formează un sac oviger. Masculul se deosebeşte de femelă printr-un cefalotorace mai subţiat posterior. Abdomenul cilindric, antenulele asimetrice cu prezenţa unei gheare presensibile. Culoarea segmentelor cefalotoracice albastră.
Răspândirea.
În Republica Moldova populează flv. Nistru, r.Prut, lacul Cahul, lacurile de acumulare Dubăsari, Cuciurgan, Costeşti-Stânca, lacurile din luncile Nistrului, Prutului, heleşteie piscicole. Este larg răspândit în toata Europa.
Habitatul. Specie planctonică, preferă zonele pelagice ale lacurilor naturale şi de acumulare, identificată în mlaştini turboase, în fântâni şi în heleşteie piscicole.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Specie euritermă, policiclică, beta-mezosaprobă. Rezistă la variaţii mari de temperatură. Starea depresivă începe la temperaturi de peste 35°C. În Republica Moldova se întâlneşte din aprilie-mai până în noiembrie. În lacurile mari cu temperaturi joase în timpul iernii, coboară în straturile mai adânci. Primăvara, odată cu ridicarea temperaturii apei, se urcă la suprafaţă. Perioada de maximă dezvoltare, de regulă, coincide cu ridicarea temperaturii apei până la 18-22°C. Filtrator tipic. În timpul sezonului de vară în raţia speciei domină diatomee, alge verzi şi detritus fin. Rolul bacteriilor neînsemnat. Durata vieţii până la 4 luni. Stadiul nauplian durează 10-11 zile, cel de copepodit 31 -32 de zile, al maturităţii sexuale 1,5-1,8 luni. Ouăle în sacii ovigeri la temperaturi sub 6°C în general nu embrionează. La 10°C se maturizează timp de 5-6 zile, la 15°C — în 4-5 zile, iar la 27°C timp de о zi. Numărul ouălor în sacul oviger variază in funcţie de temperatura apei. Mai frecvent, se formează 8 ouă. Intensitatea cea mai mare a reproducerii revine pe lunile martie-aprilie până în mai. Timp de о lună femela formează 4 saci ovigeri. În condiţiile unui mediu cu pH sub 6,2 şi oxigen sub 0,6 mg/l specia dispare.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Constituie un element trofic cu rol important în menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemelor acvatice.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
Cele mai înalte valori numerice ale speciei în heleşteiele piscicole din republică au fost înregistrate în luna iulie (202 mii ex./m³). }n lacul de acumulare Dubăsari densitatea numerică nu depăseşte 33 mii ex./m³. În anii secetoşi, ea scade până la 1,5-2,0 mii ex./m³. Diminuarea efectivului poate fi cauzată de poluarea habitatelor principale.

Fişă biologică

Denumirea speciei Eudiaptomus gracilis
Dimensiuni, masă corporală

Masculul 1,2-1,4 mm, 0,040 mg; femela 1,6-1,7 mm, 0,070 mg

Nutriţie Alqe verzi, diatomee, detritus fin
Maturitate sexuală

41-43 de zile

Perioada de reproducere

Aprilie-octombrie

Prolificitate Până la 100 de ouă
Durata vieţii

Până Ia4 luni

Efectiv şi tendinţe

Formează populaţii numeroase

 

 

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Март 16, 2010 Posted by | Copepoda | , , | Оставьте комментарий

Ectinosoma abrau

Ectinosoma abrau (Kritschagin, 1873)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Copepoda
Copepode

Aspectul exterior.
Corpul îngust, fusiform, împărţit în 3 regiuni. Prima constă din cefalotorace, provenit din contopirea cefalonului cu primul segment toracic. Pe partea anterioară a cefalotoracelui, pe de о parte şi alta a rostrului, sunt situate nişte antene scurte, alcătuite dintr-o singură ramură cu 7 articole. Segmentele toracice (II-V) poartă câte о pereche de picioare de tip înotător. Toate picioarele sunt biramificate, cu endo- şi exopodite formate din 3 articole. Perii, care înarmează articolele, sunt foarte lungi şi des penaţi. Partea posterioară, abdomenul, alcătuit din 5 segmente, dintre care primele două la femele sunt contopite, formând segmentul genital. Abdomenul se termină cu nişte ramuri furcale, scurte şi pătrate. Capatul apical al furcii cu 2 peri lungi. Segmentul anal cu un şir de spini mici, situaţi la baza ramurilor furcale. Cilindrul senzorial depăşeşte mult capătul antenei. Endopoditele picioarelor 2 şi 3 sunt transformate în organ copulator. Cuioarea corpului brună, uşor gălbuie.
Răspândirea.
În Republica Moldova populează fluviul Nistru, lacurile de baraj Cuciurgan şi Dubăsari, lacul Cahul, lacurile din luncile Prutului şi Nistrului. Răspândit în Europa Centrala, de Vest, abundentă în canalele cu ape dulci din stepele Kazahstanului, Kârgâzstanului.
Habitatul.
Populează atât ecosistemele acvatice dulci, cât şi cele sărate. Specia este de origine marină. Urcă până in partea superioară a fluviilor.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Euritermă, eurihalină, de regulă se întâlneşte mai des în zona de litoral până la adâncimi de 2m, între plante submerse şi pe fundul nămolos al apelor. Branhiile lipsesc, respiraţia se face prin toată suprafaţa corpului. Se înmulţeşte pe cale sexuată. Ouăle sunt cuprinse în sarci ovigeri. Fecundarea ouălor are loc dupa împerechere. Începutul înmulţirii la 5-6°C. Dezvoltarea postembrionară include 6 stadii de nauplius şi 5 — de copepodit, care se marchează prin năpârliri. Prolificitatea scade din primăvară spre toamnă. În lacul de acumulare Cuciurgan femelele cu saci ovigeri şi masculii se întâlnesc de-a lungul perioadei de vegetaţie. Cel mai înalt indice numeric, 34 mii ex./m³, a fost atestat în lacul Cahul spre sfârşitul primăverii. Vara numărul lor creşte până la 1,0-9,0 mii ex./m³, coborând spre toamnă până la 0,2-0,7 mii ex./m³. Specie policiclică. Durata vieţii — câteva luni. Se hrăneşte mai ales cu detritus vegetal, microorganisme monocelulare, viermi de dimensiuni mici, rotifere.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Are un rol important în hrana puietului de peşte, în special în primele faze de dezvoltare. Are şi о semnificaţie mare în dinamica materiei organice în ecosistemele acvatice.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
Des întâlnită în lacul Cahul, în lacul de acumulare refrigerent Cuciurgan, golful Iagorlăc al lacului de acumulare Dubăsari. Reducerea efectivului este determinată de modificările regimului chimic al mediului ambiant rezultate din poluarea cu ape reziduale industriale şi menagere.

Fişă biologică

Denumirea speciei Ectinosoma abrau
Dimensiuni, masă corporală

Masculul 8,0-9,0 mm; femela 10,3-13,5 mm, 0,026-0,035 mg

Nutriţie Microorganisme, protozoare, detritus
Maturitate sexuală

În 22-24 de zile

Perioada de reproducere

În decursul perioadei de vegetaţie

Prolificitate Până la 142 de ouă
Durata vieţii

Până la 83 de zile

Efectiv şi tendinţe

Specie numeroasă

 

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Март 14, 2010 Posted by | Copepoda | , , | Оставьте комментарий