HERALD HYDROBIOLOGY

Ученые труды А.И.Набережного

Leptodora kindti

Leptodora kindti (Focke, 1884)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Phyllopoda
Filopode

Aspectul exterior.
Corpul alungit, cilindric, transparent, incolor. Capul lung, delimitat de trunchi, posterior mai îngroşat. Pe partea anterioară este situat ochiul. Antenula mică, cu 9 bastonaşe senzitive. Antena lungă, puternică, cu 2 ramuri articulate, fiecare dintre acestea purtând câte 26-36 de peri înotători penaţi.
Trunchiul din 5 segmente. Primul, mai gros, poartă 6 perechi de picioare şi sacul incubator. Următoarele 3 segmente conţin ovarele, ultimul, lung, se termină cu 2 gheare furcate, între care se deschide orificiul anal. Masculul se deosebeşte de femelă prin corpul său mai scurt, cu antenula foarte lungă, uşor curbată, prevăzută cu 70 de microbas-tonaşe senzitive.
Răspândirea.
În Republica Moldova populează flv. Nistru, r. Prut, lacul Cahul, lacurile de acumulare Dubăsari, Cuciurgan, Costeşti-Stânca, Ghidighici, luncile Nistrului şi Prutului, heleşteiele piscicole. Peste hotarele ţării este răspândită pe larg în holarctică.
Habitatul.
Este frecventă în ape fâră vegetaţie. De obicei, populează zonele pelagice, coborând în timpul zilei până la adâncimi de 30-40 m, ridicându-se noaptea la suprafaţa apei.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Specie stenotermă, termofilă. De regulă, apare la temperatura de 10-11°C, dispare la scăderea concentraţiei de oxigen la 2 mg/l. Identificată în ape alcaline şi acide cu indici pH de 4-9, suportă salinitate de până la 7,8‰. Răpitor tipic. De obicei, alege crustacee colorate, le ucide şi le suge conţinutul. Se hrăneşte cu crustacee mici, rotifere, în lipsă hranei preferate trece la canibalism. Fără hrană poate trăi cel mult 7 zile. La vârsta de 5-6 zile consumă zilnic până la 30 de crustacee. La temperatura de 25°C activitatea trofică se intensifică. Prin partenogeneză depune direct în арă până la 12 ouă, din care se dezvoltă nauplii şi metanauplii, care după 3 năpârliri se maturizează. Reproducerea sexuală toamna. Specie monociclică, oligo- şi beta-mezosaprobă.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Reprezintă un element trofic important al ecosistemelor acvatice. În perioadele de maximă dezvoltare serveşte ca hrană pentru peşti (crap, plătică, şalău, sabiţă, biban etc.).
Frecvenţa şi factorii limitativi.
Frecventă în litoralul lacurilor naturale şi de baraj. Poluarea excesivă a mediului ambiant, regimul hidrologic nefavorabil, concentraţia ridicată a substantelor suspendabile provoacă scăderea frecvenţei şi reduce efectivul numeric. Densitatea maximă în timpul verii in ecosistemele acvatice din Moldova rar depăşeşte 1,5-2,5 mii ex./m³.

Fişă biologică

Denumirea speciei Leptodora kindti
Dimensiuni, masă corporală

Masculul până la 4 mm, 0,11 mg; femela până la 7 mm, 8,5 mg

Nutriţie

Crustacee mici, rotifere, în lipsa acestora trece la canibalism

Maturitate sexuală

În 3-5 zile

Perioada de reproducere

Septembrie-octombrie

Prolificitate Până la 12 ouă
Durata vieţii

8-9 luni

Efectiv şi tendinţe

Efectivul continuă să se reducă

 

 

 

 

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Реклама

Март 10, 2010 Posted by | Phyllopoda | , , | Оставьте комментарий

Bosmina longirostris

Bosmina longirostris (O.F. Müller, 1785)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Phyllopoda
Filopode

Aspectul exterior.
Corpul este rotunjit, capul mare, neseparat de carapace. Fruntea bombată, ochiul mare, rostrul lung şi ascuţit. Marginea dorsală a valvei rotunjită, unghiul postventral cu mucron alungit. Antenula prelungită cu о trompă, curbată cu 7-14 pseudocrescături. Antenele scurte. Postabdomenul aproape dreptunghiular, cu orificiu anal la extremitate. Gheara curbată cu pieptene bazal, format din 6-12 spini subţiri şi lungi, descrescând proximal. Efipiu cu un ou. Carapacea slab reticulată. Masculul se deosebeşte de femelă prin corp mai scurt cu reticulaţie poligonală. Antenula lungă, slab curbată cu 12 pseudocrescături. Postabdomenul distal îngustat cu marginea dorsală adânc scobită în regiunea mediană. Scobitura anală mult mai adâncă decât la femelă. Spermiductele se deschid între gheare.
Răspândirea.
În Republica Moldova se întâlneşte în toate tipurile de ecosisteme acvatice. Specie cosmopolită.
Habitatul.
Populează apele izvoarelor curate, ale peşterilor, fântânilor, băltoacelor permanente şi temporare, lacurile naturale şi de baraj, fluvii. Dominantă în heleşteiele piscicole, în ape libere de macrofite. Preferă zonele superficiale ale apei.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Filtrator. Timpul minim pentru filtrarea 1 ml de арă 7 ore. Într-o oră filtrează circa 68 de mii de celule de clorelă. Una dintre speciile planctonice cu capacităţi de adaptare la cele mai diverse condiţii de mediu în toate sistemele acvatice, cu densităţi de sute de mii şi milioane de exemplare la 1 m³ de ара. Traieşte în sublitoral, litoral şi pelagial la adâncimi de până la 60 m. A fost semnalată în mocirle ultradistrofice. Eurihalină, se întâlneşte în apele dulci şi suprahaline cu salinitatea apei de până la 14,8‰. Specie euritermă, termofilă, identificată pe parcursul anului întreg, la temperaturi de la 1,0-2,0°C până la 30°C şi valenţe pH de 5,0-9,0. Dezvoltarea embrionară la 17-20°C durează 3-4 zile, postembrionară 4-5, intervalul între expulzări 3-4 zile. În timpul vieţii realizează 4-5 generaţii. Numărul de ouă, în funcţie de sezon şi de condiţiile mediului ambiant, variază între 1 şi 14 primăvara, 1 şi 2 vara şi 1 şi 2 iarna. Mono-şi policiclică, oligo-beta-mezosaprobă. Formează 6 varietăţi ciclomorfe cu particularităţi structurale ale antenelorşi mucronului.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Reprezintă о verigă trofică importantă în nutriţia peştilor, mai ales a puietului în perioada trecerii acestuia la nutriţia exogenă. Consumând alge şi bacterii, contribuie la menţinerea echilibrului ecologic al eco­sistemelor acvatice.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
Se întâlneşte permanent ţn componenţa zooplanctonului ecosistemelor acvatice din R. Moldova. În condiţii optime se dezvoltă în cantităţi enorme (sute de mii ex./m³). Poluarea ecosistemelor cu ape reziduale industriale şi menajere, modificările regimului chimic due la pieirea continuă a populaţiei speciei.

Bosmina, cu dimensiunile sale de ≈ 0,5 mm, este cunoscută drept cel mai mic crustaceu.

Fişă biologică

Denumirea speciei Bosmina longirostris
Dimensiuni, masă corporală

Mascului 0,40-0,44 mm, 0,015-0,017 mg; femela 0,25-0,62 mm, până la 0,018 mg

Nutriţie Bacterii, alge monocelulare
Maturitate sexuală

La 7-8 zile

Perioada de reproducere

Aprilie-octombrie

Prolificitate Până la 14 ouă
Durata vieţii

18-22 de zile

Efectiv şi tendinţe

Specie cu efectiv sporit, până la 400-500 mii ex./m3

 

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Март 10, 2010 Posted by | Phyllopoda | , , | Оставьте комментарий

Daphnia magna

Daphnia magna (Straus, 1820)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Phyllopoda
Filopode

Aspectul exterior.
Forma corpului oval-rotunjită, îngustată posterior. Spina este mică. Marginile carapacei cu spini. Rostru cu spinuli fini la vârf. Antenula proeminează sub rostru. Antena lungă, de regulă nu ajunge până la marginea posterioară a corpului. Postabdomenul este ingustat distal, divizat dorsal în două părţi inegale. Partea proximală mare cu 9-12 spini anali, cea distală, mai mică, cu 6-8 spini. Ghearele mari, fiecare cu 2 piepteni bazali, eel proximal cu 9-15 spini denticuliformi, cel distal cu 15-20.
Masculul considerabil mai mic, cu marginea dorsală a carapacei uşor convexă. Antenula mare, poartă apical 9 bastonaşe scurte, cu flagel penat în partea distală. Endopoditul primei perechi de picioare are cârlig copulator şi flagel lung.
Răspândirea.
În R. Moldova se întâlneşte în heleşteie, lacurile din luncile flv. Nistru, r. Prut, Răut, în lacurile de acumulare Dubăsari, Cuciurgan, Congaz, Ghidighici, Comrat, în iazurile de decantare ale fabricilor de zahăr şi pepinierelor piscicole. Specie cosmopolită.
Habitatul.
Frecvent în ape eutrofe tulburi, în cursul anului întreg în bazinele gospodăriilor piscicole. Mai rar în cele litorale sărate şi glaciare. Preferă ape de mică adâncime, fără vegetaţie.

Particularităţile biologice şi ecologice.
Specie filtratoare, euritermă, termofilă, manifestă о înaltă plasticitate ecologică, beta-mezosaprobă şi polisaprobă, identificată la temperaturi de până la 39°C, optimă fiind 19-24°C. Suportă salinitate de până la 28-34 ‰, găsită la valori pH de 6,6-9,8. Durata vieţii depinde de componenţa, suficienţa hranei şi condiţiile de mediu. La tempera-tura de 28°C durata vieţii nu depăşeşte 25 de zile, la 18°C — 42 de zile, la 8°C — 108 zile, la 1,0-1,5°C — 180 de zile. Embrionarea ouşlor partenogenetice la temperatura de 22°C durează 15 zile. Se hrăneşte cu bacterii, alge unicelulare şi detritus fin. Insuficienţa hranei duce la scurtarea sau dispariţia spinului caudal. Are un rol important ţn absorbirea substanţelor radioactive. În cadrul celor 17 cicluri de reproducere formează peste о mie de pui.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Are un rol important în circuitul materiei şi în hrana directă a peştilor, serveşte ca indicator biologic al purităţii mediului ambiant. Se cultivă pe scară industrială.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
О densitate mai ridicată (sute şi mii ex./m³) se inregistrează în heleşteiele piscicole şi de decantare ale fabricilor de zahăr. Poluarea excesivă a mediului ambiant poate duce la dereglarea activităţii normale a speciei şi la pieirea ei.

Fişă biologică

Denumirea speciei Daphnia magna
Dimensiuni, masă corporală

Masculul până la 2,5 mm, 0,5-0,7mg; femela până la 6,1 mm, 4-5 mg

Nutriţie Bacterii, alge, detritus
Maturitate sexuală

La 3-5 zile dupa eclozare

Perioada de reproducere

Aprilie-octombrie

Prolificitate În condiţii optime până la 142 de ouă partenogenetice
Durata vieţii

Până la 180 de zile

Efectiv şi tendinţe

În unele heleşteie piscicole biomasa creşte până la 150 kg/ha

 

 

© 2007. Авторские права на статью — принадлежат А.И.Набережному (АН Молдовы)
Использование и копирование статьи разрешается с указанием автора и ссылкой на первоисточник HERALD HYDROBIOLOGY

Март 10, 2010 Posted by | Daphnia, Phyllopoda | , , | Оставьте комментарий